Se afișează postările cu eticheta Iubirile Reginei Maria. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Iubirile Reginei Maria. Afișați toate postările

Iubirile Reginei Maria a României (4)


Iubirile Reginei Maria
Printul Barbu Stirbei
Dar adevărata mare dragoste a viitoarei Regine a României  urma să se nască abia in anul următor, 1907. Şi această iubire va fi prinţul Barbu Ştirbei, nepotul domnitorului Barbu Ştirbei, un brunet cu ochi căprui, un tânăr de o eleganţă aristocratic,  bărbat  care cu mintea lui ascuţită o cucereşte definitiv (sau aproape definitiv…) pe Maria. Despre Barbu Stirbei ( sau Știrbey - cum apare in unele surse ) se spune ca ar fi fost un mare cuceritor. Și marea lui cucerire a fost cu siguranță Principesa Maria. Zvonurile care circulau în acea vreme – confirmate din ce in ce mai des de istorici de astăzi -  susțin ca Barbu Stirbei ar fi fost tatăl ultimilor doi copii ai Mariei: Ileana și Mircea, care semănau izbitor cu prințul, toți ceilalti copii ai cuplului regal având ochii albaștri ca cei ai Mariei si ai lui Ferdinand.
Principesa – iar mai apoi Regina Maria și prințul Barbu Știrbei  aveau nevoie unul de altul pe fondul unor interese reciproce, iar iubirea lor nu s-a stins niciodată. Maria frecventa adesea Palatul Buftea în care  locuia Barbu Știrbei Aici cei doi petreceau mult timp împreună călărind prin împrejurimi. Deși  zvonul despre relația celor doi devenise public, în mod inexplicabil, în anul 1913, Carol I îl numește pe Barbu Știrbei administrator al domeniilor coroanei, ceea ce îl apropie și mai mult de palat, având nenumarate facilităti de a se intâlni. Mai mult, prințul Barbu Știrbei devine dupa moartea Regelui Carol I șeful Curţii Regelui Ferdinand şi principal consilier al acestuia.


Dar iată descrierea Prințului Știrbei făcuta de  Hannah Pakula  în volumul : Ultima romantica – Viaţa Reginei Maria a României:

„Barbu Ştirbey făcea parte dintr-una din marile familii domnitoare din România. Bunicul lui, un Prinţ din clanul Bibescu, domnise în Ţara Românească înainte de familia Hohenzollern. Născut cu doi ani înaintea Principesei Măria, Barbu Ştirbey fusese educat, ca majoritatea aristocraţilor români, la Paris, unde studiase dreptul la Sorbona.
Ştirbey era înalt şi suplu. Avea o ţinută autoritară, deşi firea lui era decepţionant de ştearsă. Misterios, evaziv, despre el se spunea că este inaccesibil flirturilor. Totuşi, doamnele din Bucureşti vorbeau despre farmecul lui şi despre „strania calitate hipnotică" a ochilor săi întunecaţi. Ar fi putut avea oricîte femei, dar preferase să se căsătorească la douăzeci şi doi de ani cu verişoara lui, nu deosebit de frumoasă, Nadejda Bibescu. La moartea tatălui său, care a survenit la scurt timp, Prinţul Ştirbey a moştenit domeniul familiei de la Buftea, aflat la o distanţă de o oră de Bucureşti. Cinci ani mai tîrziu a cîştigat un loc în Parlament, dar interesul faţă de reforma agrară nu era pe placul colegilor săi conservatori şi el s-a retras din viaţa politică activă. Apoi s-a devotat construirii unui imperiu financiar.
Ştirbey şi-a transformat gigantica fermă într-un conglomerat agricol aducător de profituri - cultiva, prelucra şi transporta produsele livezilor şi cîtnpurilor sale pe o cale ferată particulară spre magazinele sale din oraş, unde se puneau în vînzare. Numele lui devenise sinonim cu calitatea desăvîrşită; cel mai bun vin românesc era cunoscut pur şi simplu ca „Ştirbey". Canalizîndu-şi profiturile spre capital pentru speculaţii şi capital bancar, Prinţul Ştirbey devenise unul dintre cei mai bogaţi şi mai puternici oameni din această parte a lumii”

Barbu Ştirbei a adorat-ope Missy peste treizeci de ani şi chiar dacă ea  nu i-a întors dragostea cu aceeaşi pasiune, alianţa lor a susţinut-o de la vîrsta de treizeci şi unu de ani pînă la moarte. Un contemporan îi descrie pe cei doi, așa i-a văzut,   la un concert organizat  la Palatul Cotroceni, într-o seară de la începutul anilor 1920:

Ea era într-o rochie lungă cu trenă de catifea neagră şi cu toate perlele ei extraordinare. Stătea într-un colţ al camerei tronului, cu Barbu Ştirbey alături, şi discutau. Nu se uitau unul la celălalt, se uitau la mulţime. Era o imagine extraordinară. Formau o pereche absolut magnifică. Ea era atît de frumoasă şi el atît de distins. Aveau un aer extraordinar de seducător, grandoare şi distincţie... Cea mai bună dovadă este că după mai mult de cincizeci de ani încă îi văd în minte ca şi cum lucrurile s-ar fi petrecut seara trecută...".

Regina Maria - pe lac la Scrovistea - 1926
Și ce altă dovadă de iubire mai pot adăuga următoarelor rânduri din  ultimele două scrisori  - de adio  - trimise de cei doi – unul altuia – înainte de moartea Reginei Maria( grav bolanavă in anul 1938 – exilată de fiul ei Carol al  II-lea -  așteptându-și sfârșitul ):

Regina Maria în scrisoarea adresată Prințului Știrbei :

„atât de multe nespuse, care mi-ar lumina atît de mult sufletul să le spun: tot dorul meu, toată tristeţea mea, toate amintirile dragi care îmi inundă din nou sufletul... Pădurile de şofran galben, mirosul stejarilor cînd călătoream prin aceleaşi păduri la începutul verii şi oh! atît de multe, multe lucruri care s-au dus... Să te binecuvînteze Dumnezeu şi să te aibă în pază.”

Barbu Stirbei în scrisoarea adresată Reginei Maria :

„Sînt de neconsolat că mă aflu atît de departe şi nu pot să vă fiu de vreun ajutor, trăind în amintirea trecutului fără nici o speranţă pentru viitor... Amintiţi-vă de dorul meu, de nostalgia mea, de rugăciunile pe care le fac mereu pentru sănătatea dumneavoastră şi să nu vă îndoiţi niciodată de devotamentul meu nemărginit. Ilymmily (Te iubesc, Măria mea, te iubesc!)."
 


Iubirile Reginei Maria
Regina Maria impreuna cu Joe Boyle - la Bicaz -1918
În toți acești peste 30 de ani  – doar un bărbat a stat între cei doi. Acesta a fost  irezistibilul Joe ( Joseph Whiteside)  Boyle, un colonel canadian ( fost  marinar, boxer profesionist şi organizator de meciuri de box înainte de a participa la goana după aur din Klondike, în anii 1890 ) despre care Maria declara că era  „un om care nu are teama de nimic și care prin forța sa extraordinară reușește în toate domeniile”.


 Joe Boyle a lucrat la dezvoltarea industriei petrolifere românești și a însoțit ajutoarele canadiene în România, iar eforturile sale l-au apropiat și mai mult de Regină, devenind prietenul și confidentul acesteia. Relația dintre Regina Maria și Joe Boyle a avut loc în perioada de sfârsit al primului război mondial. Regina Maria notează în jurnal referindu-se la Joe Boyle : „un om ciudat de fascinant, care nu se teme de nimic... un adevărat Jack London". Și tot în jurnalul Reginei Maria stă scris:  Am încercat să iau ceva din energia inepuizabilă a acestui bărbat, am încercat să absorb ceva din forţa mută pe care o emană, în orele în care am stat împreună i-am destăinuit tot ce aveam pe suflet. Nu-mi amintesc tot ce i-am spus, memoria îmi este înceţoşată, dar i-am mărturisit toată durerea mea şi cînd a plecat şi i-am spus că toţi m-au abandonat, el a răspuns foarte calm: «Dar eu nu», şi mi-a strîns mîna cu o forţă de oţel.

Iubirile Reginei Maria
Colonelul Joe Boyle
Relația dintre Regina Maria și Joe Boyle a durat până prin 1919 an în care  acesta din urmă a plecat din România pentru a lucra pentru Royal Shell ; s-a mai întors în ţară doar o dată, în 1921. Maria şi Boyle au continuat să corespondeze. Ea îi scria despre copii dorind ca „dragul ei prieten" să fie lîngă ea ca să împărtăşească cu ea bucuriile. E  îi scria că are inima zdrobită: „devenise imposibil pentru tine să-ţi păstrezi vechiul prieten şi pe mine”. Asadar – cel care rămăsese în final in inima Reginei a fost prințul Barbu Stirbei.

Aceata este , pe scurt , povestea iubirilor Reginei Maria. Pentru cei care vor sa afle mai multe, recomand cu căldură cartea scrisă de  Hannah Pakula : Ultima romantică – Viaţa Reginei Maria a României. Și o să închei cu un citat din aceiași autoare:



„Dacă cei trei bărbaţi din viaţa ei - Barbu Ştirbey, Waldorf Astor şi Joseph Boyle - aveau ceva în comun, acesta era faptul că şi ei erau nişte romantici incurabili, bărbaţi care ştiau cum să ridice femeia din viaţa lor pe un piedestal de marmură albă, acoperit cu viţă de vie şi situat într-o poziţie impresionantă.”

Printul Barbu Stirbei





Citește mai mult... »

Iubirile Reginei Maria a României (3)


Principesa Maria a Romaniei
Dar Marele Duce Boris nu este singurul bănuit că ar putea  fi tatăl micii Principese Maria - ( probabil singura bârfa neadevărată  legată de copiii viitoarei Regine Maria ) – cunoscută sub numele de Mărioara sau Mignon. În perioada următoare relaţiile dintre Ferdinand si Maria se deteriorează iremediabil.  Mai  întîi,  felul de a fi al lui Ferdinand  ( Nando – cum îi spuneau cei apropiaţi)  - „lenea, indolenţa, antipatia pentru orice fel de muncă, pentru orice întreprindere serioasă şi... mai rău decît toate, pasiunea lui senzuală pentru Missy, care au ajuns... s-o îndepărteze. Nando singur a recunoscut - îi scria mama Principesei Maria Regelui Carol I -  că şi-a tratat nevasta ca pe o metresă, fără să-1 preocupe prea mult starea ei afectivă, ca să-şi satisfacă în permanenţă nevoile fizice".  Iar aventurile extraconjugale ale Principelui Moştenitor Ferdinand erau şi ele binecunoscute în epocă.

Principii Ferdinand si Maria
 in  ziarul Epoca din
 18 septembrie 1896
 La inceputul anului 1897  tînărul ofiţer din regimentul de roşiori Gheorghe (Zizi)  Cantacuzino – un bărbat  “nu prea înalt, subţire, brunet, amuzant şi elegant”, în vârstă de 27 de ani incepe sa aibă întâlniri din ce in ce mai dese cu Principesa Maria. Povestea continuă şi în primăvara anului 1998 când tânărul Zizi Cantacuzino este adus la palat ca profesor de gimnastică pentru prinţul Carol. Idila continua ulterior în Germania, unde Maria pleacă la tratament, apoi la Constanţa, la bordul unui vas ancorat in larg (drept paravan era verisoara lui Zizi Cantacuzino, o adolescentă). „Apariţiile Mariei  la Constanţa, însoţită în permanenţă de Zizi şi de verişoara acestuia, provocau scandal. Se spunea că Principesa Moştenitoare bătea oraşul cu locotenentul român, însoţită doar de tînăra de treisprezece ani. Instruiţi de Rege să fie informat în legătură cu ceea ce făcea Principesa Moştenitoare, membrii din suita Mariei au relatat că erau împreună de dimineaţa pînă seara şi că el stătea ore întregi în cabina ei. Au mai spus că Principesa Moştenitoare ofensase oficialităţile locale şi pe membrii corpului consular,  luîndu-şi  oficial rămas - bun de la oraş cu tînărul locotenent lîngă ea. Regina Elisabeta şi Mm. Winter au acuzat-o pe Maria de a fi invitat o fată orfană de mamă să petreacă vara cu ea ca să-i servească drept paravan pentru idila ei cu Zizi.” ( Hannah Pakula -Ultima romantica – Viaţa Reginei Maria a României ).

Principesa Maria
 in ziarul Epoca
 din 24 mai 1897
În înalta societate a vremii incepe să se vorbească despre iminentul divorţ al cuplului moştenitor. Cert este că micuţa prinţesa  Maria – Mignon -  s-a născut la Castelul Friedenstein în Gotha pe 8 ianuarie 1900. Problema paternității sale a iscat furtună în sânul familiei regale, soarta succesiunii fiind în impas. Principesa Moștenitoare a României ameninţă cu divorțul și cu plecarea sa împreună cu fiul ei Carol din România şi deasemena cu renunțarea în numele acestuia la succesiune. Intrigile țesute la Curte de intriganta guvernatoare Miss Winter în defavoarea Principesei Maria a României nu au avut o finalitate, Principele Moștenitor Ferdinand însuşi , însoţit de câțiva miniștri, a plecat la Gotha și a recunoscut ca fiică a sa pe Mignon. De altfel de-a lungul timpului Ferdinand a arătat atașament profund față de Mignon (viitoarea Regină a Iugoslaviei ) , aceasta  fiind fiica sa favorită. La intoarcerea sa din Germania, Principesa Maria găseşte în suita sa doamne de companie ivite din senin (printre care: Nadejda Stirbei, Maruka Cantacuzino sau Martha Bibescu) care aveau  scopul de a o ]mpiedica să mai intre ]ntr-o relaţie care să îi pericliteze statutul.

Idila cu Zizi Cantacuzino incetează – dar nu şi bârfele. Missy mărturisea mamei sale: La  început, crezi că dacă nu găseşti fericirea în căminul conjugal o poţi găsi pe căi ocolite, dar mi-a fost dat să aflu că acest lucru nu este posibil şi că este aspru pedepsit" 

Regina Maria
Wiliam Waldorf Astor
Măsurile “de protecţie” luate de Regele Carol I  nu aveau să oprească însă setea de dragoste a Principesei  Maria. În vara anului 1902 Maria şi Ferdinand au plecat la Londra pentru a asista la încoronarea lui Edward al Vll-lea. Maria rămâne în Anglia pe perioada verii şi în această perioadă il cunoaşte pe tânărul Waldorf Astor care avea atunci puţin peste 20 de ani, de care s-a îndrăgostit instantaneu şi cu care a avut o idilă pătimaşă. Viitoarea Regină a României avea să mărturisească referindu-se la această :  “ Săptămînile acelea în frumosul Cliveden sînt printre amintirile cele mai frumoase din viaţa mea. Au fost fericire pură. Lipsită de lucrurile pentru care fusesem născută, am găsit la Cliveden o viaţă sănătoasă şi plină de libertate în nişte împrejurimi superbe, cu tovarăşi tineri, apropiaţi ca spirit ".

Regina Maria
Printul Barbu Stirbei
După încoronarea Regelui Edward,  Maria şi Ferdinand se reîntorc in România, iar Missy îl invită pe noul său prieten însoţit de sora acestuia Pauline să petreacă luna octombrie la Sinaia. Relaţia dintre Missy si Waldorf continuă  până în anul  1906, an în care tânărul englez se căsătoreşte cu Nancy Shaw. Deşi Principesa spera ca relaţia ei cu tânărul Waldorf va continua intr-o formă oarecare, acesta se retrage din viaţa tinerei prinţese românce ( cei doi soţi – Waldorf si Nancy -  refuză invitaţia de a-şi petrece luna de miere in Romania ).
“Îl iubeam sincer şi natural, cu tot ce firea mea avea mai bun de dăruit…”, îi scria Principesa Maria  Paulinei Waldorf. “El era suflarea, aerul şi spiritul vieţii mele şi el o ştia. Şi totuşi, în momentul în care s-a căsătorit, a renunţat total la mine, de fapt fără milă… Şi el ştia ce înseamnă să trăiesc dintr-o dată fără el”. Dar adevărata mare dragoste a viitoarei Regine a României  urma să se nască abia in anul urmator, 1907. Şi această iubire va fi prinţul Barbu Ştirbei, nepotul domnitorului Barbu Ştirbei, un brunet cu ochi căprui, un tânăr de o eleganţă aristocratic,  bărbat  care cu mintea lui ascuţită o cucereşte definitiv (sau aproape definitiv…) pe Maria.

Surse: "Ultima romantica regina Maria a României" - Hannah Pakula 
            "Povestea vietii mele" - Memoriile  Reginei Maria a României


Citește mai mult... »

Iubirile Reginei Maria a României (2)

Click aici pentru prima parte


Principele Ferdinand dupa casatoria 
cu Maria de Edinburgh - 1893
Nunta prinţesei Maria de Edinburgh cu Principele moştenitor Ferdinand al României a avut loc la 10 ianuarie 1893 in castelul medieval al familiei de Hohenzollern de la Sigmaringen. Au fost oficiate trei ceremonii , una civilă si două religioase ( catolică si protestantă ). Despre acea zi, Hannah Pakula consemnează in cartea sa  Ultima romantica – Viaţa Reginei Maria a RomânieiIn dimineaţa de l0 ianuarie 1893, Missy s-a trezit în dangătul clopotelor de cununie. Era o zi rece de iarnă. Ceremonia a fost celebrată de trei ori - civilă, catolică şi protestantă. Ceremonia catolică a fost cea mai impresionantă, fiindcă Ferdinand era devotat credinţei sale. Slujba a fost interminabil de lungă, dar mireasa a găsit o oarecare alinare în culturile latineşti monotone; „M-au învăluit într-un soi de transă protectoare, care mi-a potolit teama şi a lăsat speranţa să se strecoare în inima mea care bătea înspăimântător de tare." Ceremonia anglicană s-a desfăşurat într-un mic antreu al Sălii Strămoşilor din castelul Sigmaringen, oficiată de un preot din marina britanică. Missy a traversat ceremoniile şi banchetul de nuntă „ca şi cum ar fi fost un vis, un vis îndepărtat, în care jucam un rol de vis".

Principesa Maria a Romaniei
Din păcate vraja s-a destrămat foarte repede. Luna de miere la castelul de vînătoare de la Krauchenwies – in apropiere de Sigmaringen - a fost un eşec. Regina Maria nota „Era iarnă, noi eram timizi şi încă străini unul faţă de celălalt şi nu era absolut nimic de făcut. Nando( Ferdinad ) nu era un bărbat spiritual şi nici unul plin de imaginaţie, aşa încît nu prea ştia ce să facă s-o întreţină pe tînăra şi atît de copilăroasa lui soţie." Deasemenea ea mărturisea mai târziu: „M-am căsătorit atît de tînără... nimic nu se trezise în mine... căsătoria a fost pentru mine un şoc neplăcut şi numai cu foarte mare greutate am izbutit să-mi obişnuiesc mintea... s-o accepte".

Principesa Maria a Romaniei 
si marea ei pasiune-  calaria
Lucrurile nu au stat mai bine nici dupa venirea in Romania. Viaţa la curtea Regelui Carol I era austeră. Tânăra priţesă de 17 ani trebuia să işi îndeplinească multele indatoriri impuse de severul ei socru. Într-o scrisoare adresată mamei Missy  se destăinuie:  „Sunt o atracţie atît de mare pentru toată lumea, încît toţi vor să mă vadă. La ultimul bal m-am simţit ca un soi de animal expus la vedere, dar dacă, privindu-mă, au o satisfacţie oarecare, lucrul acesta nu mă deranjează cîtuşi de putin."  Şi din păcate  relaţia cu Prinţul Ferdinand (care incă suspina după vechea lui dragoste – Elena Văcărescu ) este din ce in ce mai rece. Şi in aceste luni de neadaptare la noul statut , intr-o ţară cu obiceiuri total noi pentru ea, Printesa Maria – care vă  reamintesc avea doar 17 ani – se pregăteste să nască primul copil. Durerile naşterii au început sîmbătă, la vremea cinei, iar a doua zi, duminică 15 octombrie 1893, la ora 1, Missy a adus pe lume, în marele dormitor oficial din Castelul Peleş, un băiat. Nou-născutul a primit numele de Carol, după numele unchiului tatălui său.” (Hannah Pakula -Ultima romantica – Viaţa Reginei Maria a României).

Marele Duce Boris Vladimirovici
Peste doar trei luni, Prinţesa Maria răâane dinnou insărcinată. Si sarcinile nu au fost uşoare pentru viitoarea Regină. Ea mărturiseşte: Nu ştiu dacă toate femeile suferă la fel de mult ca mine cînd trec prin aşa ceva. Poate nu se cuvine să mă simt astfel, dar nu-mi pot reprima acest sentiment."  Ca şi la prima naştere , doctorul român care a asistat-o a refuzat să îi administreze un anestezic ( conform moralei ortodoxe a vremii  - femeile trebuie să plătească prin suferinţă păcatul Evei ) i-ar experienţa a traumatizat-o pe prinţesă. A născut la 12 octombrie 1894 o fetiţă căreia i s-a pus numele Elisabeta, după numele Reginei,  pe cea care avea să fie mai târziu Regina  Greciei.

Printesa Maria cu Principele Carol,
Principesele Elisabeta si Maria
În toată această perioadă relaţiile dintre Maria şi Ferdinand s-au răcit constant. Şi ca urmare îÎn anii ce au urmat au  inceput  să apară şi primele zvonuri  despre iubirile din afara căsătoriei ale prinţesei. In anul 1896 Maria şi Ferdinand au fost invitaţi la Moscova pentru a participa la încoronarea verilor ei Nicolae al II-lea şi Alexandra. Aici tanăra principesă Maria are un succes răsunator. Şi din acest moment destinul prinţesei incepe să se schimbe. „A cucerit pe dată o întreagă trupă de admiratori înfocaţi, „cei mai mulţi dintre ei... ofiţeri sclipitori, eleganţi, sentimentali, îndrăzneţi, plini de ardoare ruseasca împletită cu acea melancolie aproape insuportabilă atît de caracteristică slavilor, o melancolie ce-ţi frînge coardele inimii şi-ţj tulbură liniştea". Cel mai înfocat a fost vărul ei, Marele Duce Boris, cu zîmbetul său larg şi vocea puternică. Missy nu a fost intimidată de reputaţia lui de Cassanova. „Ruşii se aprind uşor, spunea ea, iar vorbele slavilor sînt dulci."  Se spune ca atunci Missy s-a indrgostit de Marele Duce Boris Vladimirovici.

Zvonurile despre o presupusă iubire dintre cei doi au fost alimentate si de o lungă vizită la Sinaia a Marelui Duce. Boris era plin de energie. Boris, spune ea, „nu este leneş ca Nando, care stă şi cască". Şederea îndelungată a vărului ei şi evidenta lui adoraţie faţă de Măria au stîrnit însă comentarii în cercurile re­gale şi i-au atras reproşuri din partea mamei. Ce-i trecea prin minte lui Missy? Îl prefera oare pe Boris soţului ei? “ – conform aceleiaşi Hannah Pakula. Cert este ca Boris se pare că a fost tatăl celui de-al treilea copil al Principesei  , o fetiţă, Maria, căreia i se spunea Mignon care s-a nascut la 6 ianuarie 1900. 

Deşi cu strângere de inimă, Ferdinand a fost nevoit să accepte copilul ca fiind al său. Încep să apară si primele bârfe  legate de un eventual divorţ al cuplului princiar. Cert este ca Marele Duce Boris a fost doar primul presupus amant al printesei.

Sursa fotografiilor: Biblioteca digitala a Municipiului Bucuresti si www.george-damian.ro

Citește mai mult... »

Iubirile Reginei Maria a României (1)

Regina Maria a romaniei
Ducesa de Edinburgh
 impreuna cu copii
„Azi, la ora 10,30, Alteţa Sa Regală şi Imperială Ducesa de Edinburgh a născut o Prinţesă. Alteţa Sa Regală şi Imperială şi Prinţesa Infantă se simt perfect" – aşa suna anunţul din ziarul Times care anunţa nasterea la 29 octombrie 1875 a celei ce urma sa fie regina Romaniei. Nou-născutei i s-a spus Maria Alexandra Victoria, Prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei. Prinţesei i se va spune mai târziu Missy. Despre copilăria sa in Anglia , Regina Maria mărturiseşte:  Am crescut ca o mică persoană cu maniere excesiv de regeşti, plină de propria-mi importanţă şi cu convingerea că strălucirea noastră, asemenea celei solare, era o realitate incontestabilă.

Regina Maria a Romaniei
Missy - 
Printesa Maria de Edinburg
 În 1876, cînd Missy avea unsprezece ani, tatăl său a fost numit comandantul Flotei din Mediterana al Maiestăţii sale şi familia Edinburgh s-a mutat la Malta. Aici avea să locuiasca împreună cu familia,  in palatul San Antonio, o oază orientală cu aspect misterios. Şi aici avea să simtă primii fiori ai dragostei: O prezenţă fericită în copilăria lui Missy a fost Maurice Bourke, un tînăr care a pătruns în viaţa familiei Edinburgh pe cînd se aflau în Malta, unde era căpitanul iahtului Ducelui. Bourke, un irlandez cu părul negru ondulat, ochi albaştri şi simţ al umorului, era reconfortant în comparaţie cu doamnele arţăgoase din jurul Ducesei. „Mărturisesc cinstit că Maurice Bourke a fost prima mea iubire", scria Regina Măria. i adaugă:  „Am  făcut chiar crize de gelozie cumplită cînd m-am temut că ar putea să ţină mai mult la vreuna din surorile mele decît la 
mine." ( Viata Reginei Maria a României –  Hannah Pakula).

Tot in Malta, tânăra prinţesă are o relatie speciala cu vărul ei primar George, viitorul Rege George al V-lea al Angliei.  „ Mi-e atît de dor să te văd, draga mea Missy " sau  „Eşti mereu în gîndurile mele, dragă Missy"  i se adresează  acesta in scrisorile sale. Cu toate acestea, nimeni din familia regală engleză nu a înţeles de ce Prinţesa Maria de Edinburgh nu s-a casatorit cu  Prinţul George al Angliei, care o dorea  de soţie.

In 1889, familia Edinburgh s-au mutat din nou, de astă dată  în micul ducat german Coburg, pe care Ducele urma să-1 moştenească împreună cu teritoriul învecinat, Gotha. În această perioadă, mama frumoasei prinţese Maria, Ducesa de Edinburgh , o germanofilă înfocată, începe sa negocieze căsătoria lui Missy cu  Ferdinand Victor Albert Mainrad, Prinţ de Hohenzollern-Sigmaringen., in acea vreme Principele Moştenitor al României. În acea perioada, Printul Ferdinand tocmai işi luase angajamentul in faţa  unchiului său Regele Carol I de a renunţa la marea sa iubire, frumoasa Elena Văcărescu.

Regina Maria a Romaniei
Printesa Maria
 in anul căsătoriei (1893)
Cei doi, Missy si Ferdinand, se cunosc la o petrecre data de Kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei intr-un castel din Cassel. Missy, care nu ştia incă nimic de aranjamentul făacut de mama sa,  a fost aşezată lîngă Ferdinand al României. Imbrăcată intr-o rochie superbă mov, Missy s-a străduit să fie amuzantă. Ferdinand nu vorbea englezeşte, dar a fost reconfortant de modest în atmosfera ceremonioasă şi plină de îngîmfare de la Curtea Kaiserului.  Ducesa de Edinburgh  aranjeaza in continuare intălniri intre cei doi, -excursii, vizite la galerii de artă, spectacole de teatru, cumpărături. Regina Maria se confesează mai apoi scriind despre această perioadă: „Munchenul este oraşul ideal pentru un asemenea lucru... eram amîndoi tineri, văzduhul era plin de iubire, era primăvară, iar chipul mamei era fericit, plin de speranţe." 

Principele moştenitor Ferdinand
 in anul căsătoriei (1893)

Logodna a urmat repede şi a avut loc la Neue Palais din Potsdam. „Mama era radioasă şi cred că Charly a fost aceea care 1-a ghidat pe timidul Prinţ spre momentul crucial. Pentru mine este un mister cum de a avut curajul să mă ceară de soţie; dar a făcut-o, iar eu am acceptat - am spus «Da», ca şi cum ar fi fost un cuvînt firesc şi simplu de rostit. «Da», şi cu acest «da» mi-am pecetluit soarta". Viitoarea regină a României avea abia 17 ani iar prinţul Ferdinand era cu 10 ani mai mare. 

Surse:

- "Ultima romantică Regina Maria a României" - Hannah Pakula
- "Povestea vietii mele - Memoriile Reginei Maria a României"


Citește mai mult... »